Condica de documente a Spitalului Brâncovenesc
URBANITAS, nr. 6, 2025
Condica de documente a Spitalului Brâncovenesc
The register of documents of the Brâncovenesc Hospital
Keywords:
Țara Românească; Spitalul Brâncovenesc; domn; instituție; document.
Walachia; Brâncovian Hospital; institution; voievode; document.
Abstract:
În bogatul patrimoniu al Muzeului Municipiului București se găsește și Condica de documente a Spitalului Brâncovenesc, fondat în anul 1835, de către Safta Brancoveanu, născută Balș, soția răposatului ban Grigore Brâncoveanu (1767-1832), urmaș al ilustrei familii Brâncovenești. A fost una dintre cele mai importante instituții medicale ale României moderne, care, timp de 146 de ani (1838-1984), a oferit servicii numeroșilor suferinzi, ce i-au trecut pragul, atât din Capitală, cât și celor veniți din țară. În această Condică sunt consemnate 97 de documente redactate in limba romană cu caractere chirilice și două acte in limba greacă, ce se referă la proprietățile, răspândite în diverse locuri ale Munteniei, care au ajuns sub diverse forme în patrimoniul ilustrei familii. Astfel, avem acte emise de domnitorii – Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Vlad Vintilă, Radu Paisie, Mihai Viteazul, Radu Șerban, Matei Basarab, Antonie Vodă din Popești ș.a., dar și inscrisuri ale unor reprezentanți ai bisericii – ieromonahul Ghenadie sau Pandeleimon, egumeni ai Mănăstirii Sadova. Se adaugă și cate acte ale unor oameni simpli – Stan Șovăilă „om ca de 90 ani” din Comoșteni, Radu Cojocea, Radu din Mărcești, Tudora, Ganea, Tudor (Toader) Zalomit din Brașov, ca și înscrisuri eliberate de diverse instituții – Divanul domnesc sau cel al Craiovei, Logofeția Mare a Dreptății, Departamentul de Patru, Căimăcămia Craiovei sau Tribunalul de Comerț. În finalul Condicii este consemnat Așezămantul Ocarmuirii din lăuntru al instituției sanitare, în care erau reglementate „datoriile” economului, doctorului, irurgului, ipochirurgului, secretarului, ale îngrijitorilor rudelor și a spălătoreselor, precum și drepturile și obligațiile bolnavilor. Actele voievodale din secolele XV-XVII, ale căror originale erau redactate în limba slavonă, au fost „tălmăcite” sau „izbrănite pre limba rumânească” de Atanasie (Anastasie) Nenovici „deputatul Bulgarilor”, Vasile N. Nenovici, ca și de dascălii slovenești Lupp, Costandin sau Vasilie de la Școala domnească (slovenească), aflată la Biserica Sf. Gheorghe Vechi din București
In the rich collection of the Bucharest Municipality Museum, there is also the Registry of Documents of the Brancovian Hospital, founded in 1835 by Safta Brâncoveanu, nee Balș, the wife of the late Ban Grigore Brâncoveanu (1767-1832), a descendant of the illustrious Brâncoveanu family. It was one of the most important medical institutions of modern Romania, which, for 146 years (1838–1984), provided services to the numerous patients who crossed its threshold, both from the Capital and from other parts of the country. In this Registry, 97 documents written in Romanian using Cyrillic characters and two documents in Greek are recorded, all relating to properties, spread across various locations in Wallachia, that came into the possession of the illustrious family in different ways. These include documents issued by rulers such as Vlad Călugărul, Radu the Great, Vlad Vintilă, Radu Paisie, Michael the Brave, Radu Șerban, Matei Basarab, Antonie Vodă of Popești, among others, as well as records from representatives of the Church, hieromonk Ghenadie or Pandeleimon, abbots of Sadova Monastery. Additionally, there are documents from ordinary people, such as Stan Șovăilă, “a man about 90 years old” from Comoșteni; Radu Cojocea; Radu from Mărcești; Tudora; Ganea; Tudor (Toader) Zalomit from Brașov, as well as records issued by various institutions, including the Princely Divan or the Divan of Craiova, the Great Chancellery of Justice, the Department of Four, the Caimacam of Craiova, or the Commercial Court. At the end of the Registry is recorded the Internal Administration of the
medical institution, which regulated the “duties” of the steward, the doctor, the surgeon, the assistant surgeon, the secretary, the caregivers of relatives, and the laundresses, as well as the rights and obligations of the patients. The princely documents from the 15th-17th centuries, originally written in Church Slavonic, were “translated” or “rendered into Romanian” by Atanasie (Anastasie) Nenovici, “deputy of the Bulgarians”, Vasile N. Nenovici, and the Slovene teachers Lupp, Costandin, and Vasilie from the Royal Slovene School at St. Gheorghe Vechi Church in Bucharest.
Download: PDF