Costumul bucureștean și transformările urbane în secolul al XIX-lea
URBANITAS, nr.4, 2023
Costumul bucureștean și transformările urbane în secolul al XIX-lea
Bucharest costume and urban transformations in the 19th century
Keywords:
vestimentație; conteș; giubea; tafta; crinolină; turnură; decorație; urbanism; stiluri; trăsuri; mobilier; botine; accesorii.
attire; kontusz; jacket; taffeta; crinoline; bustle; decoration; urbanism; styles; carriages; furniture; ankle boots; accessories.
Abstract:
Nu putem cunoaște evoluția modei, la un moment dat, dacă nu vizualizăm cadrul ambiental în care a fost etalată frumusețea veșmântului, felul în care acesta era organizat, sursele de inspirație și schimbările amprentate de influențe și asimilări. În Bucureștii secolului al XIX-lea au loc profunde schimbări de ambient atât în ceea ce privește aspectul orașului, cât şi al interioarelor de case bucureştene. Dacă la începutul secolului predominant era stilul oriental, după 1850 vom întâlni o amalgamare oriental-occidentală în care predominau stilurile clasice europene cu toată frumuseţea lor. Nu trebuie uitat că pentru Țările Române acest secol reprezintă intrarea lor în Europa, începutul unei perioade de profunde transformări, atât pe plan economic, social şi edilitar-urbanistic, dar şi ca mentalitate. Cunoaşterea Bucureştiului, în vederea recompunerii imaginii sale, poate fi înlesnită de construcţiile și elementele de urbanism păstrate de forma exterioară și de ambientul interior cu mobilier, obiecte decorative mici, de uz curent sau de opere de artă plastică la care se adaugă piese de vestimentaţie, documente, scrieri și opere ale artiștilor călători străini. Vedem, astfel cum, treptat, încă din primele decenii ale secolului al XIX-lea, burghezia în formare și odraslele boierimii liberale întoarse de la studii din Apus încep să adopte modul de viață occidental, să se orienteze spre aspecte de civilizație și spre bunuri culturale ce țin de cugetarea și de sensibilitatea omului modern. Renunțând la formele de viață patriarhală de tip oriental, începe schimbarea aspectului exterior și interior al locuințelor, mobilierul, vestimentația, tabieturile, într-un cuvânt gusturile. Deși se vor păstra în mare parte obiceiurile orientale, boierimea română va începe să parcurgă drumul emancipării care își va pune amprenta, evident și pe viaţa cotidiană. Vom asista, în același timp la europenizarea orașului dorind să-l ridice la nivelul marilor capitale europene. Eleganța va străbate drumul înnoirilor, de la conteș, giubea, testemel și nalâni, la tafta, crinolină, mătăsuri, dantele, stiluri istorice și „Arta 1900”, blănuri gulere și manșoane din puf de barză (marabou), evantaie și mănuși lungi, bijuterii și catarame cu forma sinuoase, vegetale, au loc profunde schimbări atât în stilul arhitecturii, al decoraţiei, în general. Concomitent cu stilurile europene apăruseră și căutările înnoitoare care mergeau, de astă dată în consens cu industrializarea, adaptându-se noilor cerinţe de simplitate, funcţionalism și de confort.
We cannot understand the evolution of fashion at any given moment without visualizing the environmental context in which the beauty of clothing was displayed, the organization of attire, sources of inspiration, and the changes brought on by various influences. In 19th-century Bucharest, profound changes occurred in both the cityscape and the interiors of Bucharest houses. While oriental style prevailed at the beginning of the century, after 1850, an oriental-occidental amalgamation emerged, dominated by classical European styles in all their beauty. It is crucial to remember that for the Romanian Principalities, this century marked their entry into Europe, beginning a period of profound transformations – economically, socially, urbanistically, and in terms of mentality. Understanding Bucharest, with the aim of reconstructing its image, can be facilitated by preserved architectural constructions and urban elements in their external form, as well as the interior ambiance with furniture, small decorative objects, daily use items, or works of fine art. Additionally, clothing, documents, writings, and works of foreign traveling artists contribute to this reconstruction. Gradually, starting from the early decades of the 19th century, the emerging bourgeoisie and the offspring of liberal boyars returning from Western studies began to adopt an occidental way of life, focusing on aspects of civilization and cultural goods related to the thinking and sensitivity of modern humans. Abandoning the patriarchal forms of oriental life led to changes in the external and internal appearance of homes, furniture, clothing, habits, and, in short, tastes. While some Oriental customs were retained, the Romanian boyars embarked on the path of emancipation, leaving their mark, notably on daily life. Simultaneously, the Europeanization of the city aimed to elevate it to the level of major European capitals. Elegance paved the way for innovations, transitioning from traditional elements like kontoș, giubea (cüppe), testemel, and nalâni (platform shoes) to Western styles such as taffeta, crinoline, silks, lace, historical styles, and „Art Nouveau”. Profound changes occurred in the structure and overall decoration of garments, including fur collars and cuffs made of stork feathers (marabou), fans, long gloves, jewelry, and buckles embellished with sinuous, vegetal forms. Alongside European styles, innovative pursuits emerged, aligning with industrialization and adapting to new requirements of simplicity, functionality and comfort.
Download: PDF