„Vatra Luminoasă”. Povestea extraordinară din spatele medaliilor așezământului
URBANITAS, nr.3, 2022
„Vatra Luminoasă”. Povestea extraordinară din spatele medaliilor așezământului
“The Bright Hearth”. The extraordinary story behind the settlement’s medals
Keywords:
Elisabeta; Vatra Luminoasă; oraș; colonie; orbi; medalie.
Elisabeth; Vatra Luminoasă, town; colony; blind; medal.
Abstract:
Astăzi, ca și în trecut, medaliile, prin intermediul imaginilor alese spre a fi gravate în câmpul lor, spun mult mai repede o parte din povestea proiectelor umanitare întreprinse în Capitală la începutul secolului trecut sub patronajul regalității. Astfel de acțiuni de binefacere nu doar că au remodelat în timp peisajul urban, ci au și contribuit într-o primă etapă, în forma sa privată, la baza asistenței sociale moderne. Unul dintre acele proiecte care a prins contur la începutul veacului și a dat în anii ’20 numele unei străzi, iar mai târziu al unui cartier situat astăzi în Sectorul 2 al Capitalei, a fost Azilul pentru nevăzători „Vatra Luminoasă”. Fondat după modelul Institutului de Orbi de la Neuwied inaugurat în anul 1899 și vizitat de către Regina Elisabeta în același an, Azilul a fost conceput inițial ca un așezământ în care copiii şi adulţii puteau să se bucure de protecţie socială, pregătire profesională și de şcolarizare, cu alte cuvinte asemenea unui orășel construit în afara Bucureștiului, unde rezidenții aveau acces la cele mai noi servicii. Aici funcţionau și câteva ateliere ale căror produse erau comercializate pentru a asigura întreținerea și buna funcționare a fundației, astfel că așezământul a avut un impact social puternic în epocă și reprezintă un alt exemplu de bună practică în ceea ce privește preocuparea pentru condițiile de viață ale celor nevoiași. În timp, au avut loc o serie de schimbări în modul de organizare, administrare și de funcționare al acestuia, Azilul trecând din sfera privată în cea publică, dar cu toate acestea a continuat să funcționeze până în preajma anului 1945, atunci când a fost desființat și nevăzătorii interni au fost integraţi în societate.
Today, as in the past, the medals through the images chosen to be engraved on their field tell much more quickly part of the story of the humanitarian projects undertaken in the Capital at the beginning of the last century under the patronage of royalty. Such charitable actions not only reshaped the urban landscape over time but also contributed in a first stage in its private form to the basis of modern social assistance. One of those projects that took shape at the beginning of the century and in the 20s gave the name of a street, and later of a neighborhood located today in the 2nd Sector of the Capital, was the Asylum for the blind “Vatra Luminoasă”. The Asylum was founded with the Neuwied Institute for the Blind as a landmark, inaugurated in 1899, on which occasion it was visited by Queen Elizabeth in the same year. The asylum in Bucharest was originally conceived as a settlement where children and adults could enjoy social protection, professional training and schooling, in other words like a small town built outside of Bucharest, where residents had access to the latest services. The asylum in Bucharest was originally conceived as a settlement where children and adults could enjoy social protection, professional training and schooling, in other words like a small town built outside the capital, where residents had access to the latest services. There were also several workshops whose products were sold to ensure the maintenance and proper functioning of the foundation. So the settlement had a strong social impact in the era and represents another example of good practice in terms of concern for the living conditions of the needy. Over time, a series of changes took place in the way it was organized, administered and operated, the Asylum passing from the private to the public sphere, but nevertheless it continued to function until around 1945, when it was abolished and the visually impaired patients integrated into society.
Download: PDF