Povestea Carantinei de la Călărași (1784-1863). Arhitectură, rețele sociale şi agenți patogeni
URBANITAS, nr.2, 2021
Povestea Carantinei de la Călărași (1784-1863). Arhitectură, rețele sociale şi agenți patogeni
The Story of the Calarasi Quarantine (1784-1863). Architecture, Social Implications and Pathogens
Desene de Andreea PRIBEANU
Keywords:
Călărași; carantină; epidemii; ciumă; holeră; arhitectură.
Calarasi; quarantine; epidemics; plague; cholera; architecture.
Abstract:
În cele ce urmează îmi propun să analizez carantina de la Călărași, în perioada 1784-1863, în calitatea ei de loc al medicalizării și de habitat uman, riguros separat de spațiul comunitar, dar cu influență și urmări asupra oamenilor, economiei și a politicii statului. Studiind istoria carantinei de la Călărași am căutat material documentar în arhive și presa timpului, în relatări ale călătorilor străini și memorii, în literatura de specialitate și albume de artă. În mare, am încercat să răspund la câteva întrebări legate de problematica permanentizării carantinei ca reacție la valurile epidemice de ciumă și de holeră din prima jumătate a secolului al XIX-lea (boli prea puțin cunoscute astăzi). Pe parcursul cercetării, am fost preocupată să redau înfățișarea exterioară a carantinei de la Călărași, dar și locul ei de amplasare, să înregistrez serviciile funcționarilor acesteia, în special ale medicului, dar și comportamentele oamenilor în fața bolii și a măsurilor restrictive. Intenția mea este aceea de a arăta funcțiile carantinei și utilizările ei variate și de a descoperi sensul ei deplin, acela de strategie de combatere a teribilelor molime.
In this study, I intend to analyze the Calarasi quarantine system throughout the 1784-1863 period, seen both as a starting place for medicalization and also as a human habitat, rigorously separated from the community space, but nonetheless influential on people, economy and state policy. While studying the Calarasi quarantine history, I searched for documentary material in archives, diplomatic reports and the press of the time, in foreign travelers’ accounts and memoirs, in specialized literature and also art albums. By and large, I tried to answer some questions concerning the quarantine permanentisation issue that arose after the plague and cholera epidemic waves from the first half of the nineteenth century. During the research, I sought to reveal both the exterior and interior aspect of the Calarasi quarantine, its location, the services of quarantine officials (especially the quarantine physician) and people’s behavior in the face of disease and quarantine restrictions. My goal is to show the quarantine’s functions and various uses and to uncover its full meaning as a strategy against terrible plagues.
Download: PDF