Crizele sanitare din Bucureşti şi măsurile de prevenție luate în timpul domniilor fanariote
URBANITAS, nr.2, 2021
Crizele sanitare din Bucureşti şi măsurile de prevenție luate în timpul domniilor fanariote
The health crises in Bucharest and the prevention measures taken during the Phanariot reign
Keywords:
ciumă; religie; carantină; tratament; izolare; spital.
plague; religion; quarantine; treatment; isolation; hospital.
Abstract:
Dintre toate dezastrele care au lovit Bucureștii în timpul domniilor fanariote, epidemiile de ciumă au produs cel mai mare număr de victime, fapt care se explică atât prin virulența bolii, cât și prin lipsa oricărui tratament, așa cum rezultă din documentele vremii. În condițiile în care ciuma avea un caracter extrem de contagios, atingând într-un timp scurt un areal foarte mare, cu consecințe devastatoare în ceea ce privește numărul de victime, domnii fanarioți aveau la îndemână un cadru limitat de acțiune. Cu toate acestea, trebuie subliniat meritul domnitorilor care nu au asistat pasivi la crizele sanitare ivite în Capitala Țării Românești, așa cum s-a întâmplat pe alte meleaguri, ci s-au implicat activ în lupta pentru ajutorarea supușilor loviți de biciul năprasnic al ciumei.
Demersul nostru își propune să prezinte principalele măsuri de prevenție adoptate de către domnitorii fanarioți împotriva răspândirii ciumei. Din acest punct de vedere, accentul autorităților era pus în primul rând pe limitarea extinderii bolii, iar tratarea persoanelor infectate trecea în plan secund. Ceea ce surprinde având în vedere nivelul scăzut de competență medicală este faptul că unele măsuri luate în acea perioadă sunt valabile și în contextul epidemiologic actual. Distanțarea socială, de pildă, era una dintre măsurile adoptate atunci, iar în vremurile actuale este prima regulă care dicteză în cadrul relațiilor interumane. Apoi, carantinarea persoanelor venite din afara țării sau interzicerea activităților ori a manifestărilor care presupuneau un număr mare de oameni sunt măsuri adoptate atunci, dar care nu și-au pierdut valabilitatea nici până astăzi în vremuri de crize sanitare. Fără îndoială că în epoca respectivă existau și alte metode cu ajutorul cărora se credea că se poate opri răspândirea bolii și care fie aveau un caracter mistic, fie reflectau anumite prejudecăți existente în mentalul colectiv. Toate aceste măsuri se vor regăsi în materialul nostru.
Of all the disasters which struck Bucharest during the Phanariot Reign (1716-1821), the plague epidemics generated the largest number of victims, which is explained both by the virulence of the disease and by the lack of any treatment whatsoever. Given that the plague was extremely contagious, reaching a very large area in a short time,
with devastating consequences in terms of the number of victims, the Phanariot rulers had at hand a limited framework for action. However, it is worth emphasizing the merits of the rulers who did not passively witness the health crises that arose in the Capital of Wallachia, as it happened elsewhere, but were actively involved in the fight to help those affected by the plague.
Our approach aims to present the main prevention measures adhered to by the Phanariot leaders against the spread of the plague. From this point of view, the authorities’ focus was primarily on limiting the spread of the disease, whilst treating infected people was secondary. What is surprising given the low level of medical competence is that some measures taken at that time are also valid in the current epidemiological context. Social distancing, for example, was one of the measures adhered to at that time, and nowadays it is the first rule which dictates human relationships. Further, the quarantine of people coming from abroad or the prohibition of activities or demonstrations that involved a large number of people are measures adhered to then, but which have not lost their validity even today in times of health crises. Undoubtedly, at that time there were other methods by which it was believed that the spread of the disease could be stopped and which either had a mystical character or reflected certain prejudices existing in the collective mind. All these measures are to be found in our article.
Download: PDF