Revoluția din decembrie 1989 – locuri ale memoriei în București
URBANITAS, nr.1, 2020
Revoluția din decembrie 1989 – locuri ale memoriei în București
The revolution of december 1989 – places of memory in Bucharest
Keywords:
revoluție; eroi, monumente; comemorare; spațiu urban.
revolution; heroes; monuments; commemoration; urban space.
Abstract:
Ca principală scenă a derulării evenimentelor, Bucureștiul deține o serie de locuri înscrise în istoria schimbării regimului ceaușist, care intră în categoria locurilor memoriei. În cadrul cercetării am identificat peste 40 de elemente care marchează aceste locuri, găsind în același timp și o serie de alte modalități ale memorializării Revoluției, așa cum este denumirea unor străzi și piețe, dar și din domeniul numismaticii și filateliei.
În definirea conceptului de locuri ale memoriei avem în vedere complexitatea din care este alcătuit acesta și anume spații publice, piețe, străzi, imobile, monumente cu o componentă importantă în abordarea istoriei recente. Totodată, aducem în atenție spații care aveau o istorie proprie și implicit o memorie anterioară, fiind acum în raport cu unul dintre evenimentele desfășurate în timpul Revoluției din Decembrie 1989, având coerență cronologică, dar care se află într-o suprapunere temporală. Locuri pline de memoria celor care au participat la eveniment, ale istoriilor lor, ale celor care le povestesc, dar care uneori le și distorsionează.
Este necesar un astfel de demers de inventariere a simbolurilor Revoluției, ca urmare a estompării memoriei naționale, cât și a faptului că acestea sunt făcute de diferite entități care nu au așteptat 15 ani ca statul să-și exercite dreptul de preemțiune în privința monumentelor de for public, comemorative ale Revoluției din Decembrie 1989, și să ridice un memorial dedicat eroilor.
În decurs de 30 de ani, obiceiurile oamenilor s-au schimbat fundamental, ducând la pierderea interesului pentru proiectele pe termen lung, ei fiind mai degrabă interesați de avantajele venite rapid și făcând ca această dorință de acțiune imediată să altereze modalitatea de luare a deciziilor. Cel mai frecvent întâlnim aspectele pierderii memoriei recente la cei care au trăit un anumit eveniment și lipsei informării temeinice a celor care nu l-au trăit. Acestea se întâmplă ca urmare a noilor preocupări, într-o societate super-productivă, în care viteza cu care se petrec unele evenimente este de-a dreptul înspăimântătoare. Toate acestea se petrec într-o perioadă care vine după jumătate de secol de istorii paralele: istoria reală și istoria oficială, alterată de regimul comunist. Desfășurarea Revoluției pe mai multe planuri, în mai multe locuri, este un obstacol în rememorarea de către public a evenimentelor, făcând astfel necesar un repertoriu al acestora.
As the main scene of the events, Bucharest has several places inscribed in the history of the Ceausescu regime change and thus falling within the category of places of memory. During my research, I have identified over 40 elements that mark these places, at the same time finding a series of other ways in which the Revolution is commemorated, such as the names of streets and markets and also some which belong to the fields of numismatics and philately.
In defining the concept of places of memory we must consider the complexity given by the elements that compose such a place, namely public spaces, markets, streets, buildings and monuments with an important component in approaching recent history. At the same time, we must pay attention to the places that have their own history – and implicitly a prior memory, which now find themselves connected to one of the events that took place during the December 1989 Revolution, thus having chronological coherence, but existing in a temporal overlap. These places are filled with the memory of those that took part in the event, of their history and of those who narrate it, but who sometimes end up distorting it.
An endeavor to inventory the symbols of the Revolution is needed, especially when considering the fading national memory and the fact that a number of different entities have decided not to wait for 15 years for the state to exercise its right of pre-emption over the Revolution’s commemorative public monuments and raise a memorial dedicated to its heroes, opting instead to create these symbols themselves.
People’s habits have fundamentally changed over the course of the last 30 years, leading to a lack of interest for long-term projects and a focus on quick benefits, this desire for immediate action altering the decision-making process. It is most frequent that we encounter aspects of recent memory loss in those who have experienced a certain event and a lack of thorough information in those who have not. This occurs as a result of the new concerns that appear in a super-productive society in which events take place with frightening speed. All of this is happening in a period that follows half a century of parallel histories: the real history and the official one, altered by the communist regime. The unfolding of the Revolution on multiple planes, in multiple places, is an obstacle in the public’s recollection of the events, thus making the existence of a repertoire necessary.
Download: PDF