Pentru o istorie urbană a aromânilor din Balcanii de Vest Otomani – Studiu de caz: Moscopole, a fi sau a nu fi oraş
URBANITAS, nr.1, 2020
Pentru o istorie urbană a aromânilor din Balcanii de Vest Otomani – Studiu de caz: Moscopole, a fi sau a nu fi oraş
For an urban history of the Ottoman Western-Balkan Aromanians – Case study: Moscopolis, to be or not to be a city
Keywords:
aromâni; Moscopole; urbanitate; privilegii; demografie; meşteşuguri; comerţ.
Aromanians; Moscopolis; urbanity; privileges; demography; manufacture; commerce.
Abstract:
Problema naturii rurale sau urbane a așezărilor balcanice premoderne este ridicată pentru prima dată de călătorii occidentali care traversează Balcanii și Principatele Române în secolele XVII și XVIII. În prezentul studiu de caz privind urbanitatea din Moscopole, îl urmăm pe profesorul Simion Câlția în aplicarea mai multor criterii obiective, concepute pentru a ajuta la discernerea caracteristicilor esențiale ale unui oraș european premodern. În esență, criteriile mobilizate pentru a evalua caracterul urban al Moscopolei sunt: acordarea de privilegii legale (1), prezența în așezare a unor instituții locale importante (2), preeminența activităților economice din sectorul secundar și terțiar (3) și existența unui număr suficient de locuitori pentru ca localitatea să poată fi considerată oraș (4). În consecință, urmărim dezvoltarea economică, funcțional-instituțională și demografică a Moscopolei de-a lungul secolului al XVIII-lea, ținând cont de privilegiile speciale acordate de Sultan aromânilor din vestul Balcanilor, precum și de manifestarea unor circumstanțe geopolitice și comerciale extrem de favorabile. Încercăm să stabilim dacă, la apogeul său, Moscopole devenise un adevărat oraș, sau nu, înainte de a decădea abrupt sub influența unor împrejurări extrem de nefavorabile, cum ar fi: invazia și prădarea de către trupele otomane (în 1769 și, din nou, în 1788), migrația în masă a refugiaților din Moscopole în Europa Centrală și pierderea principalului partener comercial ‒ Veneția.
The issue of the rural or urban nature of premodern Balkan settlements is first raised by Western travelers crossing the Balkans and the Romanian Principalities in the 17th and 18th centuries. In the present case study on the urbanity of Moscopolis, I follow Professor Simion Câlţia in putting forward several objective criteria, designed to help in discerning the essential features of a premodern European town. More to the point, the criteria mobilised to gage the urban character of Moscopolis are: the granting of legal privileges (1), the presence of important local institutions in the settlement (2), the preeminence of secondary and tertiary-sector economic activities (3), and the existence of a sufficient number of inhabitants for the settlement to qualify as a town/ city (4). I therefore trace the economic, functional-institutional and demographic development of Moscopolis throughout the 18th century, taking into account the special privileges granted by the Sultan to Western-Balkan Aromanians, as well as the manifestation of some extremely auspicious geopolitical and commercial circumstances. I attempt to discern whether, having reached its heyday, Moscopolis had become a true city or not, before declining abruptly, under the sway of some extremely unfavourable circumstances, such as: invasion and pillaging by Ottoman troops (in 1769 and again in 1788), mass migration of refugees from Moscopolis to Central Europe, and the loss of its principal commercial partner – Venice.
Download: PDF