De la Curtea Veche la Curtea Nouă a Bucureștilor
URBANITAS, nr.1, 2020
De la Curtea Veche la Curtea Nouă a Bucureștilor
From the Old Court to the New Court of Bucharest
Keywords:
Alexandru Ipsilanti; reședință; reconstrucție; războaie; calamități.
Alexandru Ipsilanti; residence; reconstruction; wars; calamities.
Abstract:
Articolul nostru se referă la istoria Curții Noi a Bucureștilor, cunoscută și sub numele de Curtea Arsă, ridicată în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ca urmare a degradării reședinței domnești de pe malul stâng al Dâmboviței, survenită în urma războaielor ruso-austro-otomane și a calamităților naturale, Alexandru Ipsilanti, domnitorul Țării Românești, dispune construirea unei noi Curți Domnești pe Dealul Spirii, în apropierea Mănăstirii Mihai Vodă. Aceasta a avut o istorie frământată din cauza deselor schimbări de domnitori veniți din Fanar, a conflictelor militare și a distrugerilor provocate de cutremure și incendii, ceea ce a impus mai multe etape de restaurare, iar din punct de vedere arhitectural nu s-a remarcat printr-un stil anume și nici prin rafinament, bun gust și amenajare peisagistică, prezentând mai degrabă un aspect de clădire rurală, în condițiile în care resursa umană folosită la lucrările de remodelare a edificiului domnesc a fost una de slabă calitate, departe de simțul artistic al meșterilor domnești, etalat, în secolele anterioare, la construcțiile palatine.
Our article refers to the history of the New Princely Court of Bucharest, also known as Curtea Arsă (The Burnt Princely Court), built in the second half of the 18th century. As a result of the degradation of the princely residence on the left bank of Dâmbovița River, following the Russian-Austro-Otoman wars and natural disasters, Alexandru Ipsilanti, ruler of Wallachia, ordered the construction of a new Princely Court on Spirii Hill, near the Mihai Vodă Monastery. The new residence had a fragmented history because of numerous changes in rulership, with rulers from Phanar, military conflicts and damage caused by earthquakes and fires, which imposed several stages of restoration, and from an architectural point of view it did not stand out through a certain style or refinement, good taste or landscaping, being more of a rural building, considering that the human resources used to remodel the princely edifice were of poor quality, far from the artistic skills of craftsmen employed for princely constructions in the centuries before.
Download: PDF