Catalagul documentelor lui Scarlat Ghica vv. din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti
URBANITAS, nr.1, 2020
Catalagul documentelor lui Scarlat Ghica vv. din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti
The catalogue of Scarlat Ghica’s documents vv. from the patrimony of the Bucharest Municipality Museum
Keywords:
Scarlat Ghica; Țara Românească; documente; tranzacție; scrisoare.
Scarlat Ghica; Ţara Românească; documents; transaction; letter.
Abstract:
După execuția bărbaților Brâncoveni în Piața Yali Kiosk din Constantinopol și scurta domnie prefanariotă a lui Ștefan Cantacuzino (25 martie/5 aprilie 1714-9/20 ianuarie 1716) care a împărtășit aceeași soartă tragică, sultanul a decis numirea în scaunul domnesc de la București a unor persoane de origine greacă sau grecizate, întrucât se considera că ar prezenta o mai mare garanție pentru Imperiul Otoman privind fidelitatea lor față de sultan, în raport cu domnii autohtoni. Astfel, reprezentanții familiei Ghica, ajunși în cea mai înaltă demnitate a conducerii țării, au manifestat sentimente de compasiune pentru situația Țărilor Române și pentru locuitorii ei. Ramura domnitoare a Ghiculeștilor, prin Grigore al II-lea și descendenții săi, respectiv Matei Ghica vv., Scarlat Ghica vv., Alexandru Scarlat Ghica vv. și Grigore al III-lea Ghica vv., a deținut tronurile statelor de la sud și est de Carpați cu intermitențe, între anii 1726 și 1768. În Colecția Documente a Muzeului Municipiului București se regăsec 27 de înscrisuri originale, pe hârtie folio sau difolio, cu sau fără filigran, care provin din cei aproximativ doi ani și jumătate de cârmuire a Țării Românești de către Scarlat Ghica, în cele două domnii ale sale (1758 august-1761 iunie 5/16 și 1765 august 18/29-1766 decembrie 2/13).
After the execution of the Brâncoveanu men in the Yali Kiosk Square in Constantinople and the short pre-phanariot reign of Stefan Cantacuzino (March 25/ April 5, 1714-9/January 20, 1716), who shared the same sad fate, the sultan decided that Ottoman Greeks will be appointed to the Prince’s seat in Bucharest, since they were considered to represent a greater guarantee for the Ottoman Empire regarding their fidelity to the sultan, that the earthly rulers. Thus, the representatives of the Ghica family, having reached the highest dignity of the country’s leadership, showed sympathy for the situation of the Romanian Lands and its inhabitants. The ruling branch of the Ghica family, through Grigore II and his descendants, respectively, Matei Ghica vv., Scarlat Ghica vv., Alexandru Scarlat Ghica vv. and Grigore III Ghica vv., held the thrones of the states from the south and east of the Carpathians intermittently between 1726 and 1768. In the Documents Collection of the Bucharest Municipality Museum there are 27 original documents written on folio or difolio paper, with or without a watermark, which came from Scarlat Ghica’s two-and-a-half-year rule of Wallachia, during two periods of time (1758 August-1761 June 5/16 and 1765 August 18/29-1766 December 2/13).
Download: PDF