Aspecte privind fenomenul second-hand în România postdecembristă
URBANITAS, nr.1, 2020
Aspecte privind fenomenul second-hand în România postdecembristă
Aspects regarding the second-hand phenomenon in post-revolutionary Romania
Keywords:
vechituri; mentalitate; snobism; sărăcie; profit.
vintage; mentality; snob; poverty; profit.
Abstract:
Indiferent cum sunt numite ‒ Second-hand, Vintage, Used objects, Talcioc ‒ magazinele și tarabele din mediul urban expun o gamă variată de obiecte mai mult sau mai puțin uzate, de la haine, pantofi, jucării, mobilă, mașini, la electrocasnice etc., lanțurile de magazine second-hand provenite din alte țări având un profit considerabil, obținut pe seama populației românești. Fenomenul îl întâlnim și la nivel înalt, guvernul acceptând să achiziționeze, de exemplu, avioane sau elicoptere second-hand, clasate în țara de origine, dar încă bune pentru noi. Mentalitatea Occidentului, prin prisma expresiei „bon pour l’Orient”, se pare că s-a extins mai nou și la produsele alimentare.
Dacă, înainte de 1989, era o rușine să te îmbraci de la Târgul de vechituri, azi te mândrești cu haine de firmă, obținute din puzderia de magazine second-hand de lux. Opiniile pro și contra înmulțirii unor astfel de magazine de chilipiruri au împărțit populația în două tabere care încearcă să-și justifice punctul de vedere cu argumente mai mult sau mai puțin logice. O analiză a pieței de second-hand, cu cererea și oferta sa, ne poate lămuri nu numai în privința mentalității clienților, ci și asupra factorilor care au determinat înflorirea acestui tip de negoț. Argumentele și contraargumentele orășenilor dezvăluie atitudini mai mult sau mai puțin justificate ale unor indivizi: de la repulsie la încântare, de la snobism la indiferență sau resemnare, de la respingere totală la acceptarea necondiționată a acestor produse folosite. Puterea de cumpărare a majorității populației românești a scăzut, însă acesta nu este singurul motiv al afluenței de produse uzate cu care a fost invadată România. Incursiunea în lumea second-hand va încerca să surprindă și alți factori favorizanți și implicațiile lor.
No matter what they are called ‒ Second-hand, Vintage, Used objects, Talcioc ‒ the shops and stalls in the urban environment exhibit a wide range of more or less used objects, from clothes, shoes, toys, furniture, cars, to appliances etc., and the chains of secondhand stores from other countries obtain a considerable profit at the expense of the Romanian population. We also encounter the phenomenon at a high level, the government agreeing to buy, for example, used planes or helicopters, classified in the country of origin, but still good for us. The mentality of the West, in terms of the expression „Bon pour l’Orient”, seems to have expanded more recently to food.
If before 1989 it was a shame to dress up at the flea market, today one is proud of branded clothes, obtained from the myriad of luxury second-hand shops. Opinions for and against the proliferation of such bargain shops have divided the population into two camps, which try to justify their point of view with more or less logical arguments. An analysis of the second-hand market, with its supply and demand, can clarify not only the customer mentality, but also the factors that determined the flourishing of this type of business. The arguments and counterarguments of the citizens reveal more or less justified attitudes of some individuals: from repulsion to delight, from snobbery to indifference or resignation, from total rejection to unconditional acceptance of these used products. The purchasing power of the biggest part of the Romanian population has decreased, but this is not the only reason for the influx of used products with which Romania has been invaded. The foray into the second-hand world will try to capture other favoring factors and their implications.
Download: PDF